Afecțiuni Oftamologice

MIOPIA

Aproximativ o treime din populatie este depistata cu miopie. Miopii au dificultati in vederea lucrurilor la distanta, dar vad bine de aproape, chiar si cele mai mici detalii. Miopia apare cand globul ocular este usor mai lung decat de obicei. Aceasta determina razele de lumina sa se focalizeze în fata retinei, si nu pe retina cum ar fi normal. Imaginea unui obiect aflat la infinit se formeaza inaintea retinei.

Miopia este impartita in doua clase mari:

• BENIGMA (numita si “miopia scolarului”) - care este descoperita in jurul varstei de 6 –7 ani, avand o progresie lenta pana in jurul varstei de 20 – 25 ani, cand se stabilizeaza. Nu depaseste valoarea de – 6,00 - 7,00 dioptrii. Pacientii respectivi nu vad bine la distanta si au tendinta de a apropia obiectele de ochi, de asemenea au tendinta de a strange din pleoape pentru vederea la distanta.
• MALIGNA ( sau progresiva ) - care este prezenta de la nastere, si evolueaza progresiv putand atinge valori mari de – 20,00 sau – 40,00 dioptrii. La forma aceasta de miopie de regula apar leziuni intraoculare.

Persoanele care au miopie isi pot corecta vederea prin mai multe mijloace:

• ochelari de vedere
• lentile de contact
• interventie chirurgicala
• interventie chirurgicala cu laser
• keratotomie radiala

HIPERMETROPIA

Hipermetropia afecteaza aproximativ un sfert din populatia globului. Persoanele care sufera de acest viciu de refractie pot sa veda obiectele indepărtate foarte bine, dar au dificultati in vederea de aproape. Oboseala oculara, ceata si durerile de cap apar dupa cateva ore de lucru la aproape (scris , citit) sau la sfarsitul programului in functie de gradul hipermetropiei.

La ochiul hipermetrop imaginea unui obiect aflat la infinit se formeaza in spatele retinei, partea din spate a ochiului, din cauza ca, globul ocular este mai scurt decat cel normal. Majoritatea copiilor se nasc cu o hipermetropie usoara, dar odata cu cresterea normala a organismului, globul ocular se alungeste si astfel scapa de acel plus.

Hipermetropia poate fi corectata cu ochelari, cu lentile de contact sau chirurgie refractiva. Este posibil ca persoana sa aibe nevoie sa poarte ochelarii tot timpul, sau doar la lucrul de aproape (scris, citit, lucrat la calculator ). De regula oamenii confunda hipermetropia cu prezbiopia, pentru ca in ambele cazuri exista dificultati in vederea de aproape, dar cauzele sunt total diferite.

ASTIGMATISMUL

Astigmatismul apare cand corneea are o forma neregulata ( alungita, eliptica ) si nu sferica asa cum ar fi normal. Aceasta forma determina focalizarea razelor de lumina in doua puncte aflate in plane perpendiculare care pot fi pe retina, precum si in fata sau in spatele retinei. Majoritatea persoanelor cu astigmatism se nasc cu corneea alungita, iar problemele de vedere pot sa se accentueze in timp. Astigmatismul necorectat poate da dureri de cap sau de ochi si poate produce vedere distorsionata.

Imaginea formata pe retina este incetosata iar pacientul acuza lipsa de claritate la vederea la distanta. Cand se determina acuitatea vizuala, optometristul sau medicul oftamolog sesizeaza unele aspecte semnificative si anume:

• confuzii intre litere ( N in loc de H ) si cifre (8 in loc de 6)
• acuitatea vizuala poate sa varieze la examinari succesive in functie de starea de oboseala vizuala.

Viciile de refractie necorectate

• la copii pot produce ambliopie (ochi lenes ), adica vederea scade in timp pentru ca ochiul respectiv nu si-a dezvoltat suficient functia de percepere a vederii corecte, puatandu-se corecta pana in jurul varstei de 6-7 ani
• la adulti se manifesta prin: tulburari de vedere, dureri de cap, inrosirea ochilor, lacrimare.

Astigmatismult se corecteaza cu lentile de contact torice, ochelari de vedere si chirurgie refractiva. Poate insoti miopia sau hipermetropia.

PREZBIOPIA

In momentul in care ochiul pierde capacitatea sa de a vedea clar obiecte de aproape si simte nevoia de a indeparta ca sa vada mai clar este semn ca s-a instalat prezbiopia.

Intr-un ochi prezbiopic, cristalinul, care in mod normal, isi modifica forma pentru a ajusta focalizarea pentru obiectele de aproape, incet isi pierde flexabilitatea si devine mai rigid. Acest lucru se intampla, de obicei, incepand cu varstea de 40 - 45 de ani si poate continua pana la varsta de 60 - 65 de ani. Cand persoana are de facut o munca ce necesita vedere de aproape, poate aparea durerea de cap sau sa simta oboseala. Pentru a avea o vedere clara de aproape este nevoie de o lentila care sa focalizeze imaginea pe retina, ochelarul fiind necesar numai pentru lucrul de aproape, la distanta vederea va fi incetosata daca se priveste prin ei.

In cazul in care persoanele prezinta si alte vicii de refractie precum hipermetropia sau miopia si necesita ochelari de distanta, din cauza prezbiopiei va aparea o alta valoare dioptrica pentru aproape, o aditie care va creste in valoare absoluta odata cu varsta. Astfel un miop cu o valoare de - 5.00 dpt poate sa ajunga pentru aproape sa aibe nevoie de -2.50 dpt, iar un hipermetrop va avea un plus mai mare pentru aproape.

Prezbiopia este intalnita la toata lumea deoarece este parte a procesului de imbatranire si nu poate fi prevenita.